O zi din viata unui adolescent "cool"

E dimineata, ora 9. X se trezeste , si cu pas molesit, se indreapta catre ceas . "Aoleu ma omoara scoala asta.." [cred si eu, daca te culci la 5 dimineata..] In fine, cu chiu cu vai, se imbraca, isi ia ghiozdanu`n spinare [ghiozdan facut la inceputul scolii] si se duce spre scoala, ce-i drept, cu 2 ore intarziere, dar nu mai conteaza. Pe drum, se intalneste cu cativa 'preteni de bautura' si se duce la mall sa-si bea cafeaua de dimineata. "Oricum, avem mate, nici n-am scris, si nici n-o sa-mi duca cineva lipsa." In sfarsit, dupa 3 ore de chiulangeala, se hotaraste sa ajunga la scoala. [Ca o sa chiuleasca si la ora de desen propun sa trecem cu vederea.] La scoala, X in ultima banca, textuieste SMS-uri impreuna cu alti parteneri, joaca Fifa 2009 si multe alte activitati 'extra-scolare'[nu suntem incurajati de catre profesori sa facem asa ceva?!]. Dupa ultima ora [ultima la care participa] , parca ii revine cheful de viata..
Repede acasa, ghiozdanul trantit in cel mai indepartat colt, care parca il roaga "Hai, te rog, deschide-ma si pe mine"[nu cu succes insa], iar prima prioritate, iesirea la o bere si o tigare. Pe la 6-7, dupa ce 1 bere si 1 tigare s-au transformat in 10 beri, respectiv 5 pachete de tigari, X se intoarce acasa, infuleca ceva de prin frigider [nu mai e la moda mancarea gatita], si se asaza in fata calculatorului. De acolo, messu`, youtubu` si hi5u`[bineinteles,cu vestitele poze cu telu` facute in oglinda si cu muschii lucrati] nu lipsesc. Se face 10, se face 11, 12, in casa sunt stinse toate luminile, dar X nu e obosit. Mai are cate ceva de lucrat. Pana pe la vreo 5. Dup-aia, chiar si cu 3 cafele baute in ziua aia, simte ca nu mai poate si stinge calculatorul. Acuma..temele, ce sa faca cu ele? A doua zi are mate, il lasa aia corigent daca nu mai vine la ora. Oricum, timp nu mai e de stat, gaseste maine vreun coleg/colega de la care sa copieze, si trece si peste asta. Si uite asa, noapte buna! Ne trezim peste 4 ore.
Sau mai degraba, cineva ar trebui sa ii spuna "Buna dimineata! Nu mai e timp de stat! Viata trece pe langa tine; ce faci tu cu ea, si ce face ea cu tine?"

Pe langa astea, nimic de comentat.

Traim in Romania, si asta ne ocupa tot timpul!!

De cand eram mica, voiam sa aflu mai multe despre celelalte tari dezvoltate de pe planeta. Auzeam de la parinti despre SUA, Anglia, Franta, Germania, si imi doream sa aflu mai multe despre ele. Ii auzeam de asemenea cand spuneau "ehei, n-o sa fie la noi, romanii, niciodata ca la astia". Nu prea stiam ce inseamna, dar acum m-am facut destul de mare si am descoperit ce ne lipseste noua, romanilor, pentru ca sa ajungem sa ne comparam cu germanii, francezii si americanii...ne lipseste CIVILIZATIA! Toti pleaca din tara: spitalele raman fara doctori, scolile fara profesori, si tot asa. Toti pleaca spre mai bine ... dar de ce nu putem sa facem din tara noastra ceva "mai bine"? De ce trebuie ca noi sa fim pe ultimele locuri la civilizatie in Europa?

Va spun eu, asa cum pot. NU putem sa schimbam ceva peste noapte. Trebuie sa lucram la asta. Nu putem sa spunem "de ce nu putem si noi sa fim civilizati?" si a doua zi sa ne trezim civilizati. Nu! Spre exemplu, ce ma enerveaza e ca multi spun "Am fost in tara X..bai, si acolo o curatenie..nimic pe jos, totul curat , toti oamenii aruncau gunoaiele in cosuri...ce misto ar fi sa fie si la noi asa"...si la urmatorul pas arunca ambalaju` de la punga de chipsuri..pe jos. Pai si va intrebati de ce e asa mizerie..nepasarea crunta de care dam dovada e raspunsul la intrebare.

Mare dreptate avea o profesoara , care ne spunea ca totul are un inceput, si daca vrem sa schimbam ceva in bine, trebuie sa porneasca de la noi si sa dam din pornirea noastra si altora.

Nu va multumiti sa spuneti "Ei, traiesc in Romania, asta e, cand oi fi mare ma duc intr-o tara mai civilizata, imi gasesc eu ceva de lucru si vad eu cum ma adaptez." Nu. Pentru ca nici acolo n-o sa fiti mai civilizati ca aici. Si uite asa, francezii, englezii, nemtii, ne dau suturi si incearca sa ne interzica intrarea la ei. Ei tin la tarile lor. De ce sa nu facem si noi asa?

Acuma scuze toti carora v-am ranit orgoliul, sau v-am suparat, dar v-am spus-o ca de la amic la amic. Si sa nu ma intelegeti gresit : nu spun sa nu plecati la Honolulu cu autocaru`, dar...pana plecati aveti si voi grija ce lasati in urma :)... Daca nu va convine ce 'textuiesc' aici, asta e. "Nu poti sa-i multumesti pe toti."

Mai vorbim :D

Cat despre muzica..

Cu cateva zile in urma, navigand pe binecunoscutul YouTube, mergand din melodie'n melodie, am ajuns la o melodie cantata de Beatles. Am ascultat-o cu placere, si am ascultat si alte melodii cantate de artisti din "vremurile bune" : Abba, Pet Shop Boys, Bryan Adams, Bob Marley.. Ideea este ca au niste melodii extraordinare, melodii pe care nu se stie daca le va mai putea intrece cineva vreodata. Pe de alta parte, generatia noastra nu mai este obisnuita cu astfel de muzica. Daca asculti muzica de genu` Abba, Depeche Mode, sau Bob Marley, ti se spune , mai direct, sau mai indirect "esti demodat, acum se asculta numai house si electro" . Da, poate fi adevarat, cum a spus si o prietena , nu te poti duce in club si sa dansezi Abba si Depeche Mode, dar, decat sa asculti o Inna ca mijloc de relaxare, mai bine alegi un Abba, un Bryan Adams, ceva...sau o muzica clasica, de ce nu? :) Parerea mea xD.

Nu vreau sa-i aducem in vorba si pe Fernando si pe Roxy Manelista, si alte vedete ale showbizului nostru romanesc:))))..nu vreau cosmaruri la noapte :))

Din filele vietii... by A.

Pentru inceput, as vrea sa va spun ca nu cred ca exista om care sa n-aiba un prieten adevarat. Ei bine, ca astfel veni vorba de prietenii, ma simt extrem de norocoasa pentru ca am gasit-o pe A. In tot ce urmeaza, nu am de gand s-o descriu, nu pe larg, cel putin. Poate deja am inceput sa va plictisesc, dar ca sa ajungi la miezul unui lucru, trebuie sa treci de coaja xD.. in fine, spre deosebire de mine, A. este o sentimentala, si spre deosebire de multi dintre noi, carora ne place sa citim, ei ii place sa compuna proza. As putea poate sa scriu vreo doua pagini despre ea, dar nu cred ca va intereseaza acum si nici nu e momentul potrivit. Asa ca trecem la subiect.

Apreciindu-i talentul la scris, si considerand-o "scriitoarea" mea, am rugat-o sa ma lase sa postez o compunere de-a ei pe blog. Si m-a lasat. Mi-a dat chiar cea mai "fresh" compunere a ei, o compunere pe care a creat-o, poate multi ati spune, in ore..dar nu e asa. A creat-o intr-o jumatate de ora, ascultand muzica pe pervazul geamului. Compozitia pe care urmeaza sa v-o redau este prima din ciclul de povestiri "Din filele vietii...".

Din filele vieţii..

Dupa o lunga zi de şcoală..acum cobor cu pas obosit scările casei mele şi mă indrept către poartă. Găsesc atrăgător şi în acelaşi timp relaxant pervazul geamului din faţă.Ştiu ! Te întrebi “de ce oare?”..iar eu îţi voi răspunde cu o seninătate debordantă: “Pentru că aşezată pe acel loc mai ridicat…reuşesc să mă dezmierd mai bine sub razele palide ale soarelui care-şi spun ultima poezie pentru această zi, pentru că imensitatea albastră a cerului ma poarta departe, mult prea departe, undeva unde doar gândul poate ajunge, pentru că aşa pot comunica mai uşor cu norii pufoşi,care încearca din răsputeri să-mi schiţeze pe faţa uşor înroşită de adierea vântului,un zâmbet fin.”.Acesta ar fi răspunsul la întrebarea ta. Aceste lucruri despre care majoritatea dintre voi ati spune ca sunt “nesemnificative”, îmi oferă mie momentele necesare de relaxare,îmi deschid porţile tărâmului viselor, mă scot din cadrul real pentru câteva clipe.Clipe de care mi-aş dori să am parte mai des.Uneori să lenevesc sub revărsarea ordonată a razelor de soare este tot ce vreau să dobândesc.Viaţa este urâtă?! Greşit! Aşa o priveşti tu !..De ce să laşi întâmplările nefericite să-ţi fure zâmbetul?!..Zâmbetul unui copil, care în curând nu va mai fi copil, copil de ai carui ochi şi zâmbet inocent nu se va mai bucura nimeni, deoarece capata experienţa vieţii.Zâmbeşte chiar dacă este un zâmbet trist,pentru că mai trist decât un zâmbet trist este tristeţea de a nu şti să zâmbeşti.Fii tu, trăieşte fără prejudecăţi, nu-ţi pierde sensibilitatea si raţiunea indiferent de moment si nu îndrăzni să renunţi la copilul din tine!

...Sfarsit.

Descrierea mea "artistica"

Cand am cerut parerea prietenei mele in legatura cu ce am facut aici, mi-a recomandat, exact in cuvintele astea "colega, descrie-te intr-un mod artistic". Mi-a placut ideea , si pot sa spun ca de ceva timp ma gandeam sa imi fac un 'conspect' despre mine insami pe care sa-l pot arata si altora. Ideea e ca eu nu sunt prea..artistica. Nu sunt prea fantezista. Bat mai mult spre realitate, si de-asta va rog sa ma scuzati anticipat daca frazele pe care o sa le folosesc nu sunt prea .."artistice". Dar pe de alta parte, vreau ca voi care intrati pe aici sa nu ma considerati "omul din umbra", pentru ca nu sunt ;;).Pentru inceput, cred ca stiti (sau v-ati dat seama), ma cheama Corina, am trecut de curand controversatul prag al adolescentei, si sunt , ca orice adolescent, preocupata cu scoala, prietenele, "look"-ul si altele (daca sunteti adolescenti, sau pe aproape, intelegeti voi la ce ma refer prin toate astea). Cum am spus cu cateva randuri mai sus, nu sunt foarte fantezista. Ma cam limitez la realitate. Prietenii ma numesc "realista". Uneori este destul de greu, pentru ca atunci cand toti viseaza, eu ma cam inchid in mine si imi doresc sa pot sa fiu si eu ca ei. Dar pe de alta parte, imi place ca pot sa ii fac pe altii sa vada viata mai bine : nu doar distractii, placeri, glume si rasete. Ce-i drept, sunt si de-astea din plin, dar primesti si destule "suturi in fund". Despre scoala, ce pot spune? Si aici "realitatea" din mine isi face efectul ;)) in sensul ca imi plac mai mult stiintele exacte (mate, info, fizica, uneori chimie), dar imi plac mult si limbile straine. In fine, trecand peste astea, sunt si eu o adolescenta , pot sa spun, normala. Am prietenii mei , si sunt foarte putini, poti sa-i numeri pe degetele de la o mana. Prin termenul "prieten" inteleg o persoana care ti-e alaturi la bine si la greu, care te felicita si iti este alaturi la bine, dar care iti este alaturi si incearca sa te ajute si atunci cand esti jos. Cat despre ceilalti cu care imi petrec timpul, ei sunt "amicii mei". Si ii numesc asa deoarece ma inteleg bine cu ei, dar nu pot sa le acord toata increderea mea:).
In fine, vorbind si de pasiuni si hobby-uri, as putea spune ca`mi place sa patinez (iarna), si ador mersul pe role, imi place pianul, imi place muzica , in special cea veche (pot sa spun ca imi da o stare de euforie), si ce mai e important este faptul ca ador cititul..cel putin ma pot numi "un soarece de biblioteca" ^_^.

O alta chestie destul de interesanta legata de mine este ca niciodata nu sunt multumita de anotimpul in care ma aflu. Iarna as dori sa vina primavara, ca sa scap de frig, primavara eu ma gandesc la ce o sa fac in vara, cand o sa fiu in vacanta si o sa scap de scoala, vara ma plictisesc si imi doresc sa vina toamna, sa vina racoarea, si uneori, ce-i greu de crezut, sa vina scoala. In fine, toamna ma gandesc ca vreau sa vina iarna, sa vina zapada, sa ma dau cu sania, sa patinez si nu mai stiu ce altele. Si tot asa. [Stiu, sunt ciudata, nu-i nevoie sa mi-o spuneti :))]
Cam asta e descrierea mea, nu stiu cat de artistica a fost, unii ar spune ca mi-am facut speech ca sa candidez la presedintie..dar asta e *_* m-am chinuit deja prea mult, asta-i tot ce am putut, miroase-a creier incins pe-aici prin camera ...

Vine, vine priiimavaraa... \:D/

Iac`asa, dupa aproape 4 luni de iarna geroasa, dupa 4 luni in care oamenii nu mai stiau ce sa puna pe ei ca sa faca fata frigului, vine - ce-i drept, cu intarziere - primavaraa. Toti, care mai de care, de la mic la mare, isi scot din garderoba hainele subtiri, isi suna prietenii: "Hai p`afara , ia uite ce frumos e", eventual mai pun si niste role in picioare, si hai sa hoinarim pe straazi :X la un suc, la o cafea, oriunde te duci, e bine si te simti bine:X Cu alte cuvinte, e bine sa fie primavara ! Sa tot fie :)

Introducere :D

Neatsa :). E miezul noptii, mi-e somn de pic, dar am vrut sa-mi fac damblaua si sa stiu ca am terminat o treaba. Mi-am facut bloog:) Si dupa atatea incercari, atatea poze eliminate, atatea fundaluri incercate, m-am gandit sa nu imi las blogul peste noapte fara o postare in el:). Acum pot sa ma culc linistita, am facut si postarea:)). Hai noapte buna, vorbim maine:*